Un altfel de Crăciun…

Crăciunul e Sărbătoarea pe care toţi o aşteptăm cu atâta drag, cu mic cu mare ne pregătim casele, straiele şi inimile de vestea bună… E perioada din an în care suntem mai bucuroşi, mai buni şi uităm sau încercăm să uităm de grijuri şi probleme. Credem că bucuria e dată de cadouri, colinde, musafirii care ne vizitează şi uităm de multe ori esenţa Crăciunului: Darul lui Dumnezeu pentru om – Fiul său preaiubit.

Pentru mine, Sărbătoarea Crăciunului acestui an a fost foarte diferită… a început la fel ca şi în alţi ani… dar în seara de ajun, în mijlocul colindelor, a cozonacilor şi a mesajelor cu urări de bine, am primit o veste… care m-a întristat. Una din bunicuţele de la Centrul de Bătrâni a plecat dintre noi… liniştită, lăsând în urmă doar amintiri. Împreună cu Mioara, ne-am amintit ultimele luni, zile, momente pe care le-am petrecut împreună cu tanti Raveica. Ne-am bucurat că am putut să-i fim de ajutor şi Dumnezeu s-a folosit de cei de la centru pentru a se îngriji de nevoile ei…

     

Deşi a avut o viaţă grea, ultima parte nu a petrecut-o singură, a avut o nouă familie care să-i fie alături. Iar noi am lăsat colindătorii în urmă şi am pornit spre ceea ce nu ne doream atât de repede… Orele care au urmat, mi-au umbrit bucuria. În loc să colindăm şi să ducem vestea bună… completam formulare, alegeam sicriul, alergam dintr-o parte în alta şi cu puterea ce ne-a mai rămas, îi încurajam pe cei rămaşi în urmă. 

Aşa, cuprinsă de tristeţe, prinsă cu formalităţile momentului, am realizat că nu simt atmosfera de Crăciun. Deşi toată lumea din jur era gătită de sărbătoare, zilele păreau a fi obişnuite, nu am colindat, nu am mers la toate programele de la biserică, nu am stat în jurul mesei cu cei dragi… Am fost mai mult pe drumuri decât în căldura liniştitoare a casei mele. Atunci m-am întrebat ce înseamnă de fapt Crăciunul… credeam că ştiu, dar am învăţat anul acesta că Sărbătoarea Crăciunului are de-a face cu a fi acolo unde nu ţi-ai dori să fii, să faci ce ai prefera să facă alţii… Dar şi Isus ar fi preferat să nu coboare din slava glorie, pe acest pământ păcătos… dar din dragoste pentru noi a lăsat slava şi a luat chip de om. Aşa şi noi, trebuie să lăsăm confortul nostru – nu doar de sărbători – şi să facem ceea ce trebuie atunci când e nevoie.

A fost un altfel de Crăciun, din care am învăţat atât de multe lucruri şi aş vrea să vă provoc pe fiecare să învăţaţi din cuvintele spuse de Isus: “Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rândul lor pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe schiopi, pe orbi, şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor. Şi, auzind acestea, unul dintre cei ce şedeau cu El la masă I-a zis: Fericit este cel ce va prânzi în împărăţia lui Dumnezeu!”

Să nu uităm în tot conforul nostru de cei nevoiaşi, atât timp cât îi avem cu noi şi să le facem o bucurie, să le facem viaţa mai uşoară şi fie ca fiecare dintre noi să stăm la masă în Împărăţia Lui Dumnezeu. Emanuel – Dumnezeu este cu noi! Centrul Crăciunului şi al vieţii noastre trebuie să fie Dumnezeu. Nu ştim când, unde şi cine ne va fi alături în ultimele momente din viaţă, dar Dumnezeu este mereu cu noi şi pentru noi nimeni nu trebuie să fie mai important decât El, deoarece Dumnezeu este cu noi. Colindul care mi-a răsunat în minte şi în inimă în această perioadă a fost:

Rămâi, drag Isuse, cu noi, Te rugăm / N-avem bogăţii, dar tot ce-avem Îţi dăm / Iar Tu dă-ne binecuvântarea Ta / Şi viaţa întreagă la iesle vom sta.

Rămâi cu noi drag Isus şi fie ca şi noi să rămânem cu Tine!

Georgeta Opreanu

Mulţumire: Vreau să mulţumesc tuturor colegilor şi celor care au fost alături de tanti Raveica atâta timp cât a fost în viaţă şi multumesc celor care au fost alături de noi în această perioadă şi şi-au arătat dragostea faţă de noi. Binecuvântarea Domnului să fie peste voi toţi!

About Asociatia Smiles

Dăruim zâmbete în fiecare zi !
Acest articol a fost publicat în De zi cu zi.... Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s